Am introdus aici acest subcapitol datorită nenumăratelor întrebări și nelămuriri legate de această problemă, venite din partea pacienților cu boli vasculare (în primul rând arteriale) care au beneficiat în general de tratament chirurgical.
Pe perioada spitalizării pacienții operați cu diverse bypass-uri arteriale periferice beneficiază de o schemă de tratament anticoagulant oarecum deosebită, ce include heparina nafracționată administrată intravenos sau heparine fracționate (cu greutate moleculară mică-clexane, fraxiparine, fragmin …) administrate subcutanat, o dată sau de mai multe ori pe zi. La acestea medicul asociază de la un moment dat tratamentul anticoagulant per oral, reprezentat de cele mai multe ori de acenocumarol ( trombostop sau sintrom). Acest tratament este îndeaproape urmărit și monitorizat.
Problemele și nelămuririle apar după externarea acestor pacienți!
Toți vor pleca cu o schemă de tratament anticoagulant ( și nu numai) care va trebui atent monitorizată, mai ales în prima lună postoperator.
Voi răspunde în continuare câtorva întrebări și nelămuriri legate de tratamentul anticogulant cronic.
De ce trebuie să urmez acest tratament?
Acenocumarolul ( sintromul sau trombostopul) este un medicament anticoagulant ce evită îngroșarea sângelui și previne formarea cheagurilor. Este evident faptul că după o operație de bypass periferic nu ne dorim ca acest lucru să se întâmple. Riscul este mai mare la cei ce au beneficiat de un bypass cu proteză.
Acest tratament nu este specific pacienților operați vascular; alte indicații, având aceeși justificare, sunt:
- boli cardiace: infarct miocardic, fibrilație atrială, operații pe cord, cardiomiopatii, stenoze valvulare..
- boli vasculare neurologice: AVC
- boli venoase: TVP (pentru prevenirea emboliei pulmonare)
Cum îmi administrez acenocumarolul și cum monitorizez tratamentul?
Administrarea acenocumarolului este simplă. Se recomandă să luați pastila în același moment al zilei, pe stomacul gol, adică fie cu o oră înaintea mesei fie cu o oră după, deoarece alimentele ingerate în același timp cu pastila îi vor scădea absorbția.
Doza se stabilește de medicul curant la externare și tot acesta o va modifica la nevoie!!
Pentru instalarea efectului anticoagulant eficient este nevoie de un interval de 48-72 de ore!
Acenocumarolul acționează prin blocarea parțială a utilizării vitaminei K de către ficat, vitamină implicată în sinteza hepatică de factori de coagulare. Din ceea ce v-am spus deja, deducem următoarele:
- acțiunea acenocumarolului este dependentă de absorbția lui digestivă; orice modificare a acesteia va influența nivelul medicametului din sânge!
- acțiunea acenocumarolului depinde de funcția ficatului; orice reducere a acesteia ( atenție la boli hepatice, consum de alcool) va influența tratamentul
- acțiunea acenocumarolului depinde de nivelul de vitamină K și de sinteza factorilor de coagulare; multe alimente conțin vitamină K, există interacțiuni cu alte medicamente.
Urmărirea tratamentului se face prin determinarea INR-ului ( International Normalised Ratio= un raport matematic); la pacientul neanticoagulat acest INR este în jurul valorii de 1. Intervalul terapeutic eficient al anticoagulării este între 2,5-3.5. Orice valoare mai mică de 2 înseamnă o anticoagulare ineficientă, sângele este încă gros și poate coagula, iar valorile peste 4 înseamnă o anticoagulare supraeficientă, cu risc de sângerare.
În prima lună după începerea tratamentului este necesară determinarea INR-ului de două ori pe săptămână, ulterior săptămânal, apoi lunar, asta deoarece este nevoie de puțin timp ca nivelul anticoagulării să se stabilizeze.
Care sunt factorii ce pot influența tratamentul?
Cel mai simplu este să-i enumerăm:
- ca aproape orice medicament și acenocumarolul interacționează cu alte grupe de medicamente- antibiotice, antiagregante, antidiabetice, antiaritmice, hipolipemiante, diverse vitamine ( inclusiv suplimentele alimentare ce conțin vitamine)
- alimentația- există alimente bogate în vitamina K, cum sunt fructele și legumele cu frunze verzi (varza, spanacul, broccoli, andivele,etc). Nu trebuie să le evitați ci doar să nu exagerați (atenție la vegetarieni!).
- alcoolul- consumul moderat nu strică (vinul conține resveratrol cu efect benefic cardiovascular) dar alcoolul este metabolizat de ficat.. Consumatorul cronic de alcool trebuie să declare medicului acest lucru ( crește INR= sângerare!).
- tulburările de tranzit intestinal (diareea sau constipația) pot modifica nivelul INR.
Ce trebuie să urmăriți în cursul tratamentului?
Monitorizarea tratamentului se face prin determinarea INR și consultarea medicului de familie/ curant în caz de fluctuații.
Scăderea INR sub nivelul terapeutic optim poate determina formarea cheagurilor și blocarea bypass-ului în cazul pacientului vascular operat. Reapar dureri la nivelul piciorului operat, modificări de culoare a pielii, practic semne de ACO pe care pacientul în principiu le cunoaște. Soluția- vă veți prezenta RAPID la clinică pentru că doar în primele ore tratamentul bine instituit poate salva piciorul!
Mai frecvent apare însă creșterea INR-ului și pericolul sângerării; veți fi atenți la:
- sângerari la periajul dentar
- sângerări nazale repetate
- vânătăi apărute din senin sau sângerări prelungite la tăieturi minore
- în cazuri mai grave- sângerări în scaun, urină, vărsătură cu sânge
Veți informa medicul despre acestea, iar în cazurile grave vă veți prezenta RAPID într-un serviciu de urgență.
Alte precizări importante
- evitați injecțiile intramusculare
- nu luați acenocumarol în timpul sarcinii
- evitați sporturile dure, extreme; în caz de accidente prezentați-vă la medic pentru consult de urgență (puteți avea hemoragie internă chiar după traume aparent minore!)
- dacă este necesară întreruperea tratamentului (intervenții stomatologice, orl..) luați legătura cu medicul Dvoastră. Tratamentul se întrerupe doar sub protecția unui tratament injectabil- de obicei heparine cu greutate moleculară mică, administrate subcutanat- iar ulterior se reia treptat cele două anticoagulante fiind administrate împreună câteva zile.
