Chirurgia laparoscopică, numită și chirurgie minim invazivă, este o modalitate modernă de realizare a intervențiilor chirurgicale abdominale prin utilizarea unor mini-incizii în locul inciziilor clasice (laparotomii), operația fiind efectuată cu un dispozitiv special, numit laparoscop.
Nu este vorba despre o altă chirurgie, ci mai mult despre o altă modalitate de a face chirurgie. Are o serie de avantaje certe față de chirurgia clasică, în primul rând legate de durerile postoperatorii reduse, recuperarea mai rapidă.
Elementul cheie al acestei chirurgii este bineînțeles laparoscopul; nu intru în detalii tehnice complicate dar vă spun că aparatul în sine cuprinde piesa telescopică legată la o cameră video, o sursă de lumină rece (bec halogen sau xenon), un insuflator de bioxid de carbon (gaz neinflamabil, bine tolerat de organism) care umflă abdomenul și realizează astfel camera de lucru, electrocauter, aparat de spălare-aspirare și facultativ aparate de înregistrare video.
Istoricul chirurgiei laparoscopice
Chirurgia laparoscopică este o revoluție în chirurgie și medicină, iar apariția ei nu poate fi legată de un singur nume. Cele mai timpurii descrieri ale endoscopiei datează chiar de pe vremea lui Hippocrate; există astfel date despre examinări rectale cu ajutorul unor specule sau injectării unor cantități de aer prin anus în caz de obstrucție intestinală. Mai mult, se pare că Hippocrate utiliza accesul minimal în cazul unor afecțiuni grave ce amenințau viața.
Iată mai jos câteva nume și date importante din istoria chirurgiei minim-invazive: vezi tabel*
Proceduri ce se pot efectua laparoscopic
Am să enumăr câteva dintre procedurile chirurgicale efectuate frecvent (uneori aproape exclusiv) pe cale laparoscopică, bineînțeles din cadrul specialității de chirurgie generală, fără însă a fi exhaustiv (veți găsi detalii la capitolele respective):
- COLECISTECTOMIA LAPAROSCOPICĂ- este în mod clar cea mai frecvent utilizată procedură laparoscopică, deja un standard de aur în chirurgia colecistului.
- APENDICECTOMIA LAPAROSCOPICĂ- devine din ce în ce mai utilizată, în special la femei tinere cu sindrom dureros de fosă iliacă dreaptă.
- CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ A OBEZITĂȚII- poate cel mai înalt vârf al laparoscopiei în chirurgia generală *vezi www.tratamentobez.ro!
- CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ A COLONULUI ȘI RECTULUI- cu anumite indicații, o tehnică deja consacrată; permite rezecții ale colonului drept și stâng sau ale rectului pentru afecțiuni benigne sau maligne cu această localizare.
- CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ A HERNIEI HIATALE, A ACALAZIEI- considerată și ea un standard în rezolvarea acestor afecțiuni.
- CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ A HERNIILOR ȘI EVENTRAȚIILOR- deși un subiect încă discutat, există centre unde rezolvarea laparoscopică a herniilor și eventrațiilor s-a impus.
- CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ A SPLINEI.
- CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ A GLANDELOR SUPRARENALE.
Avantajele chirurgiei laparoscopice
În mod evident această chirurgie laparoscopică are certe avantaje:
- incizii mici = durere redusă postoperator = recuperare mai rapidă = cicatrici minime
- durere redusă = medicație antialgică redusă
- spitalizare de scurtă durată
- reinserție rapidă socio – profesională (concediu mai puțin! = costuri sociale mai mici)
- risc redus de infecţii (plagă).
Riscurile şi limitele chirurgiei laparoscopice – sunt minimale dar nu putem afirma că laparoscopia este o chirurgie fără riscuri!
Studii recente arată că aceste complicații apar cu o frecvență de 1-5%, iar rata mortalității este aproximativ 0,005%.
Cele mai frecvente riscuri, limite și complicații sunt:
- posibile leziuni de trocar- în special la obezi sau la cei cu operaţii abdominale anterioare, fiind descrise leziuni ale organelor interne, vaselor
- intoleranţă la insuflarea CO2- insuficiență cardiacă și/sau respiratorie, vârsta foarte înaintată a pacientului
- riscuri generale cardiovasculare, pulmonare, trombembolice – nu sunt specifice laparoscopiei
- hernii de trocar
- aderențe abdominale – oricum mult mai reduse ca şi în chirurgia clasică.
Viitorul chirurgiei minim-invazive
Viitorul chirurgiei minim invazive și al chirurgiei în general este indisolubil legat de progresele tehnice. Nu mai este un secret pentru nimeni că la ora actuală în centre medicale cu prestigiu se practică operații cu roboți chirurgicali sau se abordează patologia abdominală prin orificii naturale ale corpului (apendicectomie, colecistectomie transvaginală). Toate aceste progrese vor schimba radical chiar și imaginea clasică a unei săli de operație; ne vom obișnui cu ideea unui chirurg ce mânuiește cu dexteritate un joystick prin care instrumente speciale și extrem de sigure realizează operația în interiorul corpului uman, la un pacient aflat uneori la distanță de chirurg.
